Nicolaie Nemirschi
Conferinta privind implementarea si controlul aplicarii legislatiei de mediu 23-25 septembrie 2009, Sibiu
Stimati invitati,
Doamnelor si domnilor,
Îmi revine deosebita placere de a va spune în primul rând bun venit în România si, în special în Sibiu, oras care a reprezentat, pe buna dreptate, capitala culturala a Europei în anul 2007. Sper ca veti avea suficient timp, ca în afara programului acestei Conferinte, sa puteti vizita locuri deosebite din acest oras sau din împrejurimi si sa puteti aprecia atât peisajul cât si eforturile noastre pentru asigurarea unui mediu curat si sanatos pentru cetatenii acestei tari.
Dati-mi voie sa deschid aceasta Conferinta, cu o tematica atât de importanta si, în acelasi timp, foarte complexa, care cred ca va asigura un schimb de idei, informatii si experienta, ce ne vor ajuta în actiunile noastre viitoare privind protectia mediului, atât la nivel national, dar si european.
În calitatea sa actuala, de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, România îsi concentreaza întreaga sa activitate de elaborare si abordare a politicilor, strategiilor, planurilor si programelor în domeniul mediului în strânsa conexiune cu cele existente sau care se promoveaza la nivel european.
Pe de alta parte, cele trei componente esentiale ale procesului de armonizare a legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar: transpunerea, implementarea si controlul aplicarii legislatiei sunt prioritatile noastre principale. Fiecare din aceste componente sunt importante. Nu putem stabili „un top”. Bineînteles ca exista fani pentru fiecare dintre ele. Trebuie însa sa acordam atentie fiecarei etape. Trebuie sa decidem întotdeauna ca sa primeze calitatea si nu cantitatea. Nu putem spune ca daca avem o legislatie conform cerintelor acquis-ului comunitar putem fi linistiti. Nu putem fi linistiti nici daca avem o capacitate institutionala corespunzatoare, dar legislatia noastra „scârtâie”. Trebuie deci sa gasim un echilibru. Trebuie sa facem o „evaluare a impactului” tuturor actiunilor si masurilor noastre, astfel încât, în final sa putem spune ca exista o abordare integrata si ca, în final, rezultatul este cel mai optim pentru noi si, pentru ca suntem aici toti cei care iubesc mediul, cel mai optim pentru mediul care ne înconjoara.
In scopul asigurarii unei abordari si implementari corecte a dreptului comunitar de mediu, România a beneficiat în ultimii ani de suportul Comisiei Europene si, implicit, al celorlalte state membre, sprijin asigurat prin proiecte de asistenta tehnica si proiecte de înfratire (twinning-uri). Aceste proiecte au fost concentrate în special pe întarirea capacitatii institutionale si administrative în domeniul mediului, atât la nivel central, dar mai ales regional si local.
Dupa cum stiti, punerea în practica a legislatiei în domeniul mediului nu este lipsita de probleme, data fiind complexitatea acestui domeniu si caracterul sau intersectorial.
Întelegem si sustinem prioritatile existente în domeniul protectiei mediului la nivel european si dorim sa fim considerati un partener de dialog cât mai eficient. Chiar daca aceste prioritati conduc de multe ori la costuri si efecte importante asupra viitoarei dezvoltari a României (ma refer, în special, la pachetul schimbari climatice-energie, recent adoptat la nivel european, dar si la viitoarea Directiva IPPC), suntem constienti ca numai prin eforturi comune si concertate putem consolida rolul Uniunii Europene. Si pentru ca am mentionat domeniul schimbarilor climatice, dati-mi voie sa adaug ca România sustine în continuare asumarea rolului de leader al UE în cadrul negocierilor internationale care vor avea loc în curând la Copenhaga, dar considera importanta implicarea tuturor tarilor în realizarea de actiuni ambitioase în domeniu, în concordanta cu principiul „responsabilitatilor comune, dar diferentiate” si cu circumstantele nationale.
Pe de alta parte, eforturile realizate de România în ultimii zece ani pentru asigurarea protectiei mediului si a sanatatii populatiei s-au concretizat si prin adoptarea unui sistem de reglementare a activitatilor industriale în concordanta cu cerintele Uniunii Europene, prin introducerea autorizarii integrate pentru principalele industrii si a unei autorizari simplificate pentru întreprinderile mici si mijlocii.
Acordam o atentie deosebita acestui proces. Deja am raspuns unor solicitari ale Comisiei Europene în ceea ce priveste autorizatiile integrate de mediu emise, în special legate de calitatea acestora, de aspectele care au în vedere o cât mai corecta evaluare a posibilului impact al activitatilor care constituie subiectul autorizarii. Am încercat si încercam ca în acest proces sa fie implicati toti
“actorii” implicati. În acelasi timp, acordam o atentie deosebita procesului de consultare si facilitare a accesului publicului la informatia de mediu, participarea la luarea deciziei, precum si accesul la justitie în acest domeniu.
Este cunoscut faptul ca România mai are probleme care impun o atentie deosebita si presupun eforturi administrative si financiare pentru rezolvare. Bineînteles ca ma refer la situatia depozitelor de deseuri si la termenul scadent de 16 iulie 2009, care, la solicitarea Comisiei Europene, si nu numai, a impus o verificare, atât a situatiei existente cât si a actelor de reglementare emise pentru încetarea activitatii de depozitare. Astfel, au fost constituite echipe comune de lucru formate din reprezentanti ai GNM – Comisariatele Judetene, APM-uri si ai administratiei publice locale, care au efectuat controale în teren la toate depozitele de deseuri existente în România. Nu va ascundem faptul ca mai avem depozite neconforme înca în operare. Nu va ascundem nici faptul ca au fost acordate sanctiuni. Nu este o actiune singulara si nu se va opri aici. Vom continua, astfel încât sa va putem raporta cât mai repede ca ne-am îndeplinit angajamentele.
În ceea ce priveste protectia apelor, Ministerul Mediului, acorda o importanta deosebita implementarii Directivei Cadru pentru Apa, atât la nivel national cât si la nivelul bazinului Dunarii. Din experienta pe care o avem, implementarea acestei directive va impune un efort sustinut, atât din partea autoritatilor responsabile, care vor trebui sa stabileasca si sa monitorizeze elementele definitorii pentru o stare buna a apelor, cât si a utilizatorilor de apa care vor trebui sa realizeze fie investitii importante, fie sa ajusteze activitatile pe care le desfasoara, astfel încât sa se realizeze o îmbunatatire a calitatii mediului acvatic.
Aceasta Directiva complexa, a introdus multe elemente noi si monitorizarea stadiului implementarii ei este destul de dificil de realizat.
Totodata, având în vedere ca directiva promoveaza principiul managementului la nivel de bazin, este necesara o coordonare a implementarii acesteia la nivelul bazinului Dunarea, lucru care se realizeaza cu succes în cadrul Conventiei pentru protectia fluviului Dunarea. Consider ca aceasta Conferinta este un bun prilej ca expertii sa realizeze un schimb de informatii legat de aplicarea legislatiei si realizarea activitatilor de inspectie si control.
Ar mai fi multe de spus. Dati-mi însa voie sa închei, nu înainte de va ura succes!
|